{"id":939,"date":"2014-10-07T10:44:22","date_gmt":"2014-10-07T10:44:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ardae.ro\/?p=939"},"modified":"2014-11-06T18:13:08","modified_gmt":"2014-11-06T18:13:08","slug":"emanuela-matei-jurisprudenta-in-materia-concurentei-obligatia-de-a-solicita-o-hotarare-preliminara-editura-universitara-2014","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ardae.ro\/?p=939","title":{"rendered":"Emanuela Matei, Jurispruden\u0163a \u00een materia concuren\u0163ei. Obliga\u0163ia de a solicita o hot\u0103r\u00e2re preliminar\u0103, Editura Universitar\u0103, 2014"},"content":{"rendered":"


\n\"Jurisprudenta_Concurenta_Matei\"<\/a>Emanuela Matei, Jurispruden\u0163a \u00een materia concuren\u0163ei. Obliga\u0163ia de a solicita o hot\u0103r\u00e2re preliminar\u0103,\u00a0Editura Universitar\u0103, 2014<\/a><\/p>\n

Prezentarea PPTX – Academia.edu.<\/a><\/p>\n

Cuv\u00e2nt \u00eenainte<\/p>\n

JURISPRUDENTA IN MATERIA CONCURENTEI. OBLIGATIA DE A SOLICITA O HOTARARE PRELIMINARA<\/p>\n

 <\/p>\n

Aceasta carte este rezultatul unui proiect initiat de ARDAE si de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania. Cartea pleaca de la o selectie ampla de cauze de concurenta generate in cadrul colaborarii ARDAE, selectie pe care autoarea a prelucrat-o din perspectiva aplicarii de catre instantele romanesti a dreptului UE al concurentei. Desi mecanismul hotararilor preliminare face parte din \u201etrezoreria regala\u201d a sistemului de dreptul al UE avand un rol determinant pentru mentinerea coerentei aplicarii dreptului UE de catre instantele nationale si pentru protectia efectiva a drepturilor particularilor cu toate acestea nu se poate spune ca subiectul a fost epuizat din punct de vedere teoretic si nici ca acesta este facil de aplicat la nivel practic.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cartea investigheaza atat cauze similare cu altele deja tratate de CJUE, cum ar fi Cauza Vitamine, cat si cauze caracterizate de un grad avansat de noutate, cum ar fi Cauza Pensii Private sau Cauza Inspectii Inopinate. In cazul cauzelor similare \u00eentrebarea care se pune este daca acestea sunt identice cu cele deja tratate de CJUE. Daca nu sunt identice, acele puncte de diferentiere trebuie identificate si aduse in atentia CJUE ca \u00eentrebari prejudiciale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cauza Pensii Private este pendinte, cererea pentru o hotarare preliminara fiind primita de CJUE la 7 aprilie 2014. Elementul cheie este notiunea obiectiva de \u00eempartire a pietei in contextul crearii unei piete noi, cea a pensiilor private obligatorii. Este vorba de o forma de piata strict reglementata de lege, dar care are la baza principiul libertatii de alegere. Beneficiarul de pensii private are dreptul de a alege liber un fond de pensii, \u00eensa optiunea trebuie sa fie unica. Sistemul de \u00eenregistrare a permis din pacate marcarea unor optiuni duble, creand astfel necesitatea unei a doua alegeri si in ultima instanta a unei \u00eempartiri bazate pe un algoritm menit sa mentina neschimbate cotele de piata obtinute in urma alegerii liber exprimate. Fondurile de Pensii \u00eensa au decis sa aplice un alt algoritm cel al cotelor egale, tratand situatia ca fiind una in care o \u00eenregistrare eronata s-ar fi produs. Aceasta \u00eempartire in cote egale este interpretata de Consiliul Concurentei ca fiind echivalenta cu o \u00eempartire a pietei care are ca obiect \u201e\u00eempiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Aceasta cauza exprima chintesenta problematicii nu numai a dreptului UE in general, unde instantele nationale sunt chemate sa sesizeze CJUE in baza unei aprecieri sincere a necesitatii unei hotarari prejudiciale , dar si a dreptului concurentei ca materie \u00eentemeiata pe notiuni obiective de drept care trebuie interpretate in mod coerent la nivelul celor 28 state membre. Confuzia intervine in Cauza Pensii Private intre conceptul de definitie juridica obiectiva si cel de acord anticoncurential per se. Aceeasi confuzie s-a produs si in decizia impusa de CC in 2005 in Cauza Navigatie, decizie care ulterior a fost anulata de CAB.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articolul 101 alin 1 TFUE prevede ca acordurile \u00eentre \u00eentreprinderi \u201ecare pot afecta comertul dintre statele membre si care au ca obiect sau efect \u00eempiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei\u201d sunt interzise ca fiind incompatibile cu piata interna. Apoi se specifica un numar de tipuri de acorduri anticoncurentiale per se. Argumentul reiterat de \u00eentreprinderi in astfel de spete este ca acordul in discutie nu are ca efect \u201e\u00eempiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei\u201d, iar contraargumentul CC este acela ca cele doua conditii fiind alternative, nu este necesar sa se demonstreze efectul atunci cand acordul are ca obiect \u201e\u00eempiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei\u201d.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ce se poate pierde din vedere aici este faptul notiunile nu sunt \u00eencorsetate \u00eentr-o \u00eentelegere semantica a cuvintelor \u201estabilesc preturile\u201d sau \u201e\u00eempart pietele\u201d ci o forma de efect este implicita in conceptul de obiect, adica notiunea de obiect este strict legata de contextul in care acordul este \u00eencheiat si efectele pe care acesta intentioneaza sa le produca. Ca atare afirmatia legata de caracterul alternativ al conditiilor efect \u2013 obiect are valoare juridica doar in cazul acordurilor tipice asa numitele \u00eentelegeri cartel. De fiecare data cand un acord apare ca fiind atipic, acordul fiind generat de un context exceptional, rezultatul urmarit fiind esential altul decat denaturarea concurentei, atunci nu se poate vorbi de un acord care are ca obiect denaturarea concurentei, ca atare efectul anticoncurential trebuie dovedit.<\/p>\n

 <\/p>\n

Acestea sunt spete rare, \u00eensa tocmai de aceea trebuie tratate in mod judicios. Instanta a procedat in conformitate cu obligatia de sincera cooperare facand trimitere pentru o hotarare preliminara. Nu acelasi lucru se poate spune despre decizia luata in Cauza Inspectii Inopinate, unde oportunitatea legitima de a face trimitere \u00eentr-o speta care trateaza garantiile procedurale si respectarea dreptului fundamental la un proces echitabil este irosita, \u00eensa aceasta pierdere este partial recuperata prin actiunea legislativa avand ca obiect introducerea conditiei de a obtine o autorizare judiciara a inspectiilor inopinate. Sper ca cele expuse mai sus sa starneasca curiozitatea si interesul cititorului de a parcurge comentariile acestor cauze din prezenta carte, dar si sa genereze un trend pozitiv in ceea ce priveste informarea publicului larg in privinta importantei cunoasterii si \u00eentelegerii dreptului UE.<\/p>\n

 <\/p>\n

Despre autor<\/p>\n

 <\/p>\n

Emanuela Matei<\/p>\n

 <\/p>\n

A studiat \u0219tiinte economice \u0219i sociale in cadrul Universitatii Lund din Suedia, obtinand titlul de Civilekonom in 2009, apoi a absolvit doua programe de master in drept avand o dubla specializare Jurismaster in drept comercial european (2012) \u0219i drept comercial suedez (2010). In plus Emanuela a urmat cursurile Facultatii de Litere. Studiile de drept au fost parcurse in limbile engleza \u0219i suedeza, completate cu studii de juri-lingvistica in limbile franceza \u0219i daneza.<\/p>\n

 <\/p>\n

Emanuela Matei<\/strong> este o autoare prolifica in materia concurentei, colaborand cu o serie de institutii renumite din strainatate printre care GCR London, IDC Paris, ABA New York, KCL London, Institute for Regulation and Competition New Delhi, dar \u0219i cu institutii de cercetare si edituri din Romania, cum ar fi Wolters Kluwer, C.H. Beck, ARDAE, IADUER, CSDE, CSDC si mai nou Editura Universitara. In aprilie 2014, autoarea s-a alaturat echipei de experti a firmei Mircea & Asociatii pentru a putea pune in practica cuno\u0219tintele teoretice acumulate in timp. In materie de cercetare in dreptul concurentei, autoarea este familiarizata cu dezvoltarea acestuia la nivel global cu precadere in urmatoarele jurisdictii din afara UE: SUA, Australia, Sud Africa \u0219i China.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,57],"tags":[],"class_list":["post-939","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-proiecteprojects","category-romaniaeulaw"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/939"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=939"}],"version-history":[{"count":8,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/939\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1087,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/939\/revisions\/1087"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}