Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 \u00a0de Drept \u0219i Afaceri Europene (ARDAE), Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercet\u0103ri Juridice din cadrul Academiei Rom\u00e2ne \u015fi Societatea de \u015etiin\u0163e Juridice\u00a0organizeaz\u0103, \u00een seria de \u201eCultura dreptului european\u201d, conferin\u021ba<\/p>\n
Dreptul societar \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Uniunea European\u0103. Edi\u021bia a III-a<\/strong><\/p>\n Academia Rom\u00e2n\u0103 (Calea Victoriei nr. 125), \u00a0Sala de Consiliu<\/p>\n 20 noiembrie 2013, ora 12<\/p>\n AGENDA CONFERIN\u0162EI<\/b><\/p>\n \u201eDreptul societar \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Uniunea European\u0103\u201d, Editia a III-a<\/b><\/p>\n Academia Rom\u00e2n\u0103, 20 noiembrie\u00a0 2013<\/p>\n Vicentiu \u2013 Traian Ramniceanu, Elemente de guvernare corporatista in dreptul societar al Uniunii Europene Partener media:\u00a0JURIDICE.ro<\/a><\/strong><\/p>\n Instrumentul principal de realizare al afacerilor \u00een Uniunea European\u0103 sunt societ\u0103\u0163ile comerciale. A avut Uniunea European\u0103 posibilitatea de a reglementa acest domeniu? Care sunt beneficiile directivelor din materia societ\u0103\u0163ilor comerciale? Este libertatea de stabilire un instrument func\u0163ional \u015fi coerent?<\/p>\n Acestea constituie \u00eentreb\u0103ri pe care conferin\u0163a urm\u0103re\u015fte s\u0103 le dezbat\u0103.<\/p>\n CSDE v\u0103 mul\u0163ume\u015fte pentru retransmiterea acestei invita\u0163ii c\u0103tre toate persoanele interesate. Nu se percepe tax\u0103 de participare. Locurile sunt limitate, \u00eenscrierea participan\u0163ilor realiz\u00e2ndu-se \u00een ordinea cronologic\u0103 a confirmarilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).<\/p>\n Pot fi trimise contribu\u0163ii p\u00e2n\u0103 la data de 10 noiembrie 2013.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 la data de 12 noiembrie consiliul stiin\u021bific al conferin\u021bei va transmite acceptarea lucr\u0103rilor propuse pentru a fi sus\u021binute \u00een cadrul conferin\u021bei.<\/p>\n Vicentiu-Traian Ramniceanu, Elemente de guvernare corporatista in dreptul societar al Uniunii Europene<\/strong><\/p>\n Prezentul studiu \u00ee\u0219i propune s\u0103 eviden\u021bieze evolu\u021bia, pe etape de reglementare, a dreptului societar european, consult\u0103rile, studiile ini\u021biate de Comisia European\u0103, precum \u0219i reflectarea legislativ\u0103 \u00een instrumente normative europene a temelor centrale de interes ale guvernarii corporatiste, astfel cum sunt sistematizate la nivel interna\u021bional.\u00a0 \u00centruc\u00e2t demersul este unul centralizator, cu particularit\u0103\u021bi \u00een implementarea la nivel national, nu este lipsit de obstacole, ce pot fi \u00eens\u0103 dep\u0103\u0219ite prin sintetizarea priorit\u0103\u021bilor \u0219i identificarea celor mai bune solu\u021bii de aplicare a m\u0103surilor de armonizare at\u00e2t legislativ\u0103 c\u00e2t \u0219i a practicilor \u0219i principiilor de guvernare corporatist\u0103.<\/p>\n Gina Orga Dimitriu, Transferul intracomunitar al sediului statutar al societ\u0103\u0163ilor comerciale \u2013 un privilegiu?<\/strong><\/p>\n Practic, except\u00e2nd regulamentele privind Societatea European\u0103, Grupul European de Interes Economic \u015fi Societatea Cooperativ\u0103 European\u0103, niciun text de drept derivat nu autorizeaz\u0103 transferul sediului unei societ\u0103\u0163i dintr-un stat membru \u00een altul f\u0103r\u0103 dizolvarea urmat\u0103 de reconstituirea societ\u0103\u0163ii pe teritoriul statului unde dore\u015fte s\u0103-\u015fi implanteze noul sediu. \u00cen al\u0163i termeni, \u00een timp ce SE, GEIE \u015fi SCE se bucur\u0103 de avantajul competitiv al unei mobilit\u0103\u0163i intracomunitare complete, pentru societ\u0103\u0163ile de drept na\u0163ional transferul sediului statutar dintr-un stat membru \u00een altul devine o opera\u0163iune dificil\u0103, date fiind barierele juridice \u015fi fiscale impuse de legisla\u0163iile statelor membre.<\/p>\n Mai mult, reanimarea interesului manifestat \u00een mediile juridice transpare din reiterarea unor reguli de principiu pe care s-ar putea sprijini o astfel de ini\u0163iativ\u0103 legislativ\u0103: principiul continuit\u0103\u0163ii personalit\u0103\u0163ii juridice, limitarea domeniului de aplicare la societ\u0103\u0163ile de capitaluri \u015fi societ\u0103\u0163ile cu r\u0103spundere limitat\u0103, asigurarea unei proceduri riguroase de reglementare a transferului, a principiului neutralit\u0103\u0163ii fiscale \u015fi garantarea protec\u0163iei p\u0103r\u0163ilor implicate (salaria\u0163i, creditori sau ac\u0163ionari minoritari).<\/p>\n Luminita Tuleasca, Societatile si patrimoniul de afectatiune<\/strong><\/p>\n Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, institutia patrimoniului de afectatiune introdusa in dreptul romanesc prin O.U.G. nr.44\/2008, nu a generat reactii semnificative in activitatea economica, in doctrina si jurisprudenta de specialitate.\u00a0Pe linia directiei deja trasate de actul normativ special, prin noul Cod Civil se consacra principiul divizibilitatii patrimoniului si posibilitatatea unei persoane de a-si crea patrimonii de afectatiune.\u00a0Din obisnuita, atasam discutiile privind patrimoniul de afectatiune persoanelor fizice, insa in egala masura, trebuie sa avem in vedere posibilitatea ca societatile (comerciale), persoane juridice, sa hotarasca constituirea unuia sau mai multor patrimonii de afectatiune.\u00a0In acest sens, avem de stabilit daca societatile isi pot crea patrimonii de afectatiune, cine are competenta de a hotara in aceasta directie, cum se realizeaza publicitatea actului de constituire a patrimoniului de afectatiune si, mai ales, care sunt efectele constituirii patrimoniului de afectatiune al societatii.<\/p>\n Dragos C\u0103lin, Abuzul de majoritate exercitat \u00een cazul unei societ\u0103\u0163i pe ac\u0163iuni \u2013 form\u0103 a abuzului de drept<\/strong><\/p>\n Activitatea societ\u0103\u0163ii se realizeaz\u0103 prin efectuarea unor acte juridice care oblig\u0103 emitentul fa\u0163\u0103 de ter\u0163i. \u00cen cadrul activit\u0103\u0163ii curente, \u00eencheierea unor acte susceptibile de a crea prejudicii \u00een patrimoniul societ\u0103\u0163ii sau a ac\u0163ionarilor acesteia genereaz\u0103 \u00een patrimoniul societ\u0103\u0163ii sau al asocia\u0163ilor, dup\u0103 caz, dreptul de a promova o ac\u0163iune prin intermediul c\u0103reia prejudiciul astfel provocat s\u0103 fie reparat. Studiul sanc\u0163ion\u0103rii abuzului de majoritate exercitat cu ocazia desf\u0103\u015fur\u0103rii adun\u0103rilor generale a societ\u0103\u0163ilor pe ac\u0163iuni ofer\u0103 posibilitatea prezent\u0103rii acestei sanc\u0163iuni urmare anul\u0103rii actului societar \u2013 hot\u0103r\u00e2rea adun\u0103rii generale adoptat\u0103 ca efect al exerci\u0163iului abuziv al dreptului de vot \u2013 dar \u015fi prin angajarea r\u0103spunderii patrimoniale a ac\u0163ionarului majoritar at\u00e2t fa\u0163\u0103 de societatea emitent\u0103 c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de ac\u0163ionarul minoritar din cadrul societ\u0103\u0163ii \u00een care s-a identificat abuzul de majoritate, sanc\u0163iune ce conduce la o repara\u0163ie integral\u0103 \u00een mediul societar, respectiv prin \u00eenl\u0103turarea actului fraudulos \u015fi prin compensarea material\u0103 a pierderilor economice \u00eenregistrate ca efect al adopt\u0103rii actului fraudulos.<\/p>\n Manole Ciprian Popa, Aspecte recente privind reglementarea grupurilor de societ\u0103\u0163i \u00een dreptul comparat<\/strong> \u00cen ultimii ani asist\u0103m, at\u00e2t la nivel european, c\u00e2t \u015fi la nivel na\u0163ional, la eforturi de modernizare a dreptului privat \u015fi a materiei societare, \u00een particular. La nivel na\u0163ional, aceste eforturi s-au concretizat prin apari\u0163ia unor noi coduri civile care au adus modific\u0103ri majore. Este vorba nu numai de Codul civil rom\u00e2n, deja \u00een vigoare din 2011, dar \u015fi de Codul civil din Cehia, care va intra \u00een vigoare la 1 ianuarie 2014, precum \u015fi de Codul civil din Ungaria, care va intra \u00een vigoare la 15 martie 2014. Numitorul comun al celor trei opere legislative este unificarea dreptului privat. Solu\u0163iile adoptate \u00een chestiuni similare sunt \u00eens\u0103 diverse, chiar opuse uneori.\u00a0De exemplu, \u00een Ungaria, materia societ\u0103\u0163ilor va fi reglementat\u0103 \u00een noul Cod civil, pe c\u00e2nd \u00een Cehia ea va fi reglementat\u0103 prin lege separat\u0103. \u00cen plus, noile modific\u0103ri vor permite \u00een Cehia \u00eenfiin\u0163area unei societ\u0103\u0163i cu r\u0103spundere limitat\u0103 cu un capital social simbolic, de 1 coroan\u0103, fa\u0163\u0103 de 200,0000 de coroane \u00een prezent, pe c\u00e2nd \u00een Ungaria capitalul social minim va cre\u015fte de la 500,000 forin\u0163i la 3,000,000 forin\u0163i. \u00a0\u00cen ceea ce prive\u015fte domeniul particular \u015fi complex al grupurilor de societ\u0103\u0163i, se constat\u0103 numeroase demersuri de identificare a celor mai importante chestiuni care ar trebui sau ar putea constitui obiectul unei eventuale reglement\u0103ri. La nivel european trebuie amintit Raportul Grupului de reflec\u0163ie asupra viitorului reglement\u0103rii societ\u0103\u0163ii comerciale \u00een cadrul Uniunii Europene, din anul 2011. Preocup\u0103ri numeroase, multe concretizate, se reg\u0103sesc \u015fi la nivel na\u0163ional.<\/p>\n Cristina Florescu, Extinderea conven\u021biei arbitrale dincolo de v\u0103lul corporatist<\/strong><\/p>\n Practica arbitral\u0103 comercial\u0103 a dat na\u0219tere la cazuri \u00een care sunt implicate \u00een arbitraj entit\u0103\u021bi persoane juridice sau fizice care nu au semnat niciodat\u0103 o conven\u021bie arbitral\u0103 \u0219i aceast\u0103 problematic\u0103 poart\u0103 denumirea de \u201eextindere a conven\u021biei arbitrale la nesemnatari\u201d.<\/p>\n Al\u0103turarea unei p\u0103r\u021bi nesemnatare \u00een procedura arbitral\u0103 se poate justifica \u00een baza c\u00e2torva teorii \u00een doctrin\u0103: agency (agent aparent), veil-piercing (ridicarea v\u0103lului corporatist), alter ego, estoppel (negarea propriei pozi\u021bii anterior sus\u021binute), grup de societ\u0103\u021bi, garantor, fuziuni\/achizi\u021bii sau alte combina\u021bii \u00een afaceri, cesiunea de crean\u021b\u0103, transfer \u0219i altele.<\/p>\n \u00cen c\u0103utarea resurselor unui mare ac\u021bionar, partea interesat\u0103 \u00eencearc\u0103 atragerea \u00een arbitraj a societ\u0103\u021bii mam\u0103 celei care este deja parte sau, dimpotriv\u0103, \u00een cazul \u00een care o societate mai mare \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de atragerea propriei r\u0103spunderi o paseaz\u0103 pe umerii unei societ\u0103\u021bi mai mici afiliate.<\/p>\n Pentru ca un tribunal arbitral s\u0103 convin\u0103 asupra extinderii conven\u021biei este necesar\u0103 probarea unui consim\u021b\u0103m\u00e2nt implicit (bazat pe un interes, de obicei economic) sau ignorarea personalit\u0103\u021bii juridice. Dar \u00een orice caz o conven\u021bie arbitral\u0103 valid\u0103 trebuie s\u0103 existe, iar extinderea acesteia la nesemnatari se poate face numai \u00een virtutea unui comportament care sugereaz\u0103 fie acceptarea conven\u021biei de c\u0103tre nesemnatar fie \u00eempingerea dincolo de forma corporatist\u0103 a entit\u0103\u021bii semnatare.<\/p>\n Moderator: Lumini\u0163a Tulea\u015fc\u0103<\/strong><\/p>\n Au confirmat participarea [\u00een ordinea \u00eenscrierii]: av.\u00a0Catalin Oroviceanu,\u00a0av. Irina Raihel-Arnautu, Elena V\u0103t\u0103manu, Gabriela Vizireanu,\u00a0Loredana Leonte, av. Cristina Lupu, Mirela Dragu, av.\u00a0Adrian Roseti, Daniela Anin, av. Andrei Radulescu, Cornelia Zeineddine, Kinga Vaida, av. Daniela Gheras\u0103, Mihai Dorel Vlad, Rodica Ignat, Nuzet Mitroiu-Kiusep, Mihaela-Eugenia Dragomirescu, Paul Farca, Andrei Radulescu, Gabriela P\u0103tr\u0103\u015fcan.<\/p>\n Consiliul \u015ftiin\u0163ific \u015fi organizatoric al conferin\u0163ei<\/strong> Parteneri<\/strong> JURIDICE.ro<\/a><\/p>\n Detalii referitoare la prima edi\u021bie<\/strong><\/a> Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 \u00a0de Drept \u0219i Afaceri Europene (ARDAE), Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercet\u0103ri Juridice din cadrul Academiei Rom\u00e2ne \u015fi Societatea de \u015etiin\u0163e Juridice\u00a0organizeaz\u0103, \u00een seria de \u201eCultura dreptului european\u201d, conferin\u021ba Dreptul societar \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Uniunea European\u0103. Edi\u021bia a III-a<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[56,48,3],"tags":[],"class_list":["post-371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-dreptului-european","category-evenimente","category-proiecteprojects"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/371"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=371"}],"version-history":[{"count":12,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/371\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":375,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/371\/revisions\/375"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nLuminita Tuleasca, Societatile si patrimoniul de afectatiune
\nGina Orga Dimitriu, Transferul intracomunitar al sediului statutar al societ\u0103\u0163ilor comerciale \u2013 un privilegiu ?
\nDragos C\u0103lin, Abuzul de majoritate exercitat \u00een cazul unei societ\u0103\u0163i pe ac\u0163iuni \u2013 form\u0103 a abuzului de drept
\nManole Ciprian Popa, Aspecte recente prinvind reglementarea grupurilor de societati in dreptul comparat
\nModerator: Lumini\u0163a Tulea\u015fc\u0103<\/p>\n
\n<\/strong><\/p>\n
\nProf. Nicolae Turcu, Pre\u015fedinte Sec\u0163ia de Drept Privat a Consiliului Legislativ din Rom\u00e2nia
\nProf. univ. dr. Gheorghe Piperea
\nConf. univ. dr. Lucian Bercea, Universitatea de Vest Timi\u015foara
\nConf. univ. dr. Radu Catan\u0103, Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca
\nDr. Manole Ciprian Popa
\nProf. univ. dr. Mihai \u015eandru, coordonator CSDE<\/p>\n
\nSocietatea de Stiinte Juridice
\nRevista rom\u00e2n\u0103 de drept european
\nEditura Wolters Kluwer
\nJurisclasorCEDO
\nRevista Forumul Judec\u0103torilor
\nEditura Universul Juridic
\nEditura Universitar\u0103
\nRevista \u201eDreptul\u201d \u2013 Uniunea Juri\u015ftilor din Rom\u00e2nia
\nEditura C. H. Beck<\/p>\n
\nDetalii referitoare la edi\u021bia a doua<\/a><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"