{"id":1312,"date":"2014-02-25T08:09:49","date_gmt":"2014-02-25T08:09:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ardae.ro\/?p=1312"},"modified":"2014-11-30T08:11:10","modified_gmt":"2014-11-30T08:11:10","slug":"norbert-reich-principii-generale-ale-dreptului-civil-al-uniunii-europene-editura-universitara-2014","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ardae.ro\/?p=1312","title":{"rendered":"Norbert Reich, Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene, Editura Universitara, 2014"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

\"Principii_generale_ale_dreptului...Norbert_Reich_7_cm\"<\/a>Norbert Reich, Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene,\u00a0Editura Universitara, 2014<\/a><\/p>\n

FRAGMENT<\/a><\/p>\n

Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene<\/strong>
\nDescriere<\/strong><\/p>\n

Lucrarea \u201ePrincipii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene\u201d trateaza un domeniu aflat in dezvoltare rapida, care face, insa, obiectul unor controverse aprinse: aparitia unor principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene, principii cu importanta constitutionala si cu rol triplu: orientarea interpretarii dreptului pozitiv, completarea lacunelor din sistemul normativ si, respectiv, controlul legalitatii. Pornind de la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si de la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, studiul de fata reuneste sapte principii. Principiile nr. 1-3 privind autonomia \u201eincadrata\u201d, protectia partii defavorizate si nediscriminarea apartin in prezent dreptului material al UE, in principal dreptului contractelor. Principiul nr. 4 privind efectivitatea, asemenea principiului echivalentei, este o \u201ecunostinta mai veche\u201d a dreptului UE si vizeaza in primul rand aspecte de ordin procedural, desi poate fi extins si la chestiuni de ordin material si la masuri reparatorii (\u201eremedii\u201d). Principiile nr. 5 si 6 privind concilierea, respectiv proportionalitatea au o valoare preponderent metodologica: primul trateaza interpretarea si aplicarea pe cale judecatoreasca a dreptului civil al UE, iar al doilea vizeaza aspecte politico-juridice ale unui (potential) viitor drept civil al UE, codificat sau facultativ, in particular in domeniul contractului de vanzare. In sfarsit, principiul nr. 7, al bunei-credinte, constituie inca un principiu aflat in curs de aparitie, care dobandeste, insa, treptat importanta.<\/p>\n

Cartea permite cititorului (teoretician sau practician) sa inteleaga si aprecieze evolutia actuala a dreptului civil al UE, in contextul recunoasterii din ce in ce mai pronuntate, prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a naturii sale autonome, evolutie insotita de dobandirea de Carta drepturilor fundamentale a unui rol in crestere in directia constitutionalizarii principiilor dreptului civil al UE.
\nCuprinsul c\u0103r\u0163ii Principii generale ale dreptului civil al Uniunii Europene<\/strong>
\nPrefa\u021b\u0103\/ V<\/p>\n

Cuprins \/IX<\/p>\n

Tabel al cauzelor Cur\u021bii Europene de Justi\u021bie \/ XIII<\/p>\n

Tabelul legisla\u021biei Uniunii Europene\/ XXIX<\/p>\n

Lista abrevierilor \u0219i acronimelor utilizate\/XXXV<\/p>\n

Introducere. Ce sunt principiile generale ale dreptului civil al Uniunii Europene?\/1<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O dezbatere continu\u0103: \u201eprincipii\u201d versus \u201ereguli\u201d \/3<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unele sugestii preliminare \/10<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Recunoa\u0219terea explicit\u0103 prin cart\u0103 a unor principii generale\/12<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce \u00een\u021belegem prin dreptul civil al UE: acquis communautaire versus acquis commun \/18<\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dilema dreptului civil al UE privind competen\u021bele \/23<\/p>\n

6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De ce \u0219apte principii?\/ 26<\/p>\n

Capitolul 1. Principiul autonomiei \u201e\u00eencadrate\/28<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Libert\u0103\u021bi \u00eencadrate prin drept \/30<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Libert\u0103\u021bile fundamentale, autonomia \u0219i restr\u00e2ngerilor aferente\u00a0 interesului public \/34<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Libertatea contractual\u0103 ca drept \u0219i principiu fundamental, de\u0219i\u00a0\u00a0 limitat \/46<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dreptul concuren\u021bei \u0219i autonomia \/48<\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzie: \u00eencadrarea autonomiei \u00een aspectele aferente \u201esocializ\u0103rii\u201d\u2013 dep\u0103\u0219irea abord\u0103rii tradi\u021bionale?\/55<\/p>\n

Capitolul 2. Principiul protec\u021biei p\u0103r\u021bii defavorizate \/58<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Elemente ale protec\u021biei p\u0103r\u021bii defavorizate \/61<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Standardele minime ale timpului de lucru \u0219i ale concediului anual pl\u0103tit \/66<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dreptul UE al consumatorilor: informare versus protec\u021bie \/76<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzii: generalizarea protec\u021biei p\u0103r\u021bilor defavorizate \u0219i limitele sale \/93<\/p>\n

Capitolul 3. Principiul nediscrimin\u0103rii\/ 97<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Efectele \u201esecundare\u201d ale nediscrimin\u0103rii asupra dreptului civil?\/ 98<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nediscriminarea \u00een raporturile de dreptul muncii: o prezentare\/105<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cet\u0103\u021benia: extinderea prin dreptul primar a domeniului de aplicare a principiului nediscrimin\u0103rii\/118<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Extinderea prin dreptul derivat al UE a principiului nediscrimin\u0103riila rela\u021biile \u00eentre comerciant \u0219i consumator \/122<\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un aspect disputat: primele \u0219i presta\u021biile unisex de asigur\u0103ri \u0219i conflictele cu autonomia privat\u0103\/125<\/p>\n

6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nediscriminarea \u00een privin\u021ba accesului \u0219i tratamentului la serviciide interes economic general \u0219i la servicii de re\u021bea: autonomie \u00eencadrat\u0103\/134<\/p>\n

7.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Egalitate de tratament dincolo de nediscriminare? \/139<\/p>\n

8.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzii: impactul diferen\u021biat al principiului nediscrimin\u0103rii asupra raporturilor de drept civil \/143<\/p>\n

Capitolul 4. Principiul efectivit\u0103\u021bii\/ 144<\/p>\n

1. Articolul 47 din cart\u0103 \u0219i articolul 19 TUE: exist\u0103 oare ceva nou?\/145<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Func\u021bia \u201eeliminatorie\u201d a principiului efectivit\u0103\u021bii \/147<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Efectivitatea ca principiu \u201ehermeneutic\u201d \/153<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Efectivitatea ca principiu \u201ede remediere\u201d: \u201erevalorizarea\u201d remediilor na\u021bionale \/158<\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unele exemple privind aplicarea testului efectivit\u0103\u021bii \u00een dreptul \u00a0 civil al UE \/161<\/p>\n

6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dreptul primar al Uniunii: regulile \u00een materia concuren\u021bei \/183<\/p>\n

7.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Repararea prejudiciului pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale dispozi\u021biilor direct aplicabile din dreptul primar al Uniunii\/193<\/p>\n

8.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Importan\u021ba art. 47 din cart\u0103 \u0219i a art. 19 alin. (1) TUE pentru dreptul civil al UE reexaminat \/ 198<\/p>\n

9. Concluzii: C\u00e2t de eficient este principiul efectivit\u0103\u021bii?\/ 212<\/p>\n

Capitolul 5. Principiul concilierii\/ 214<\/p>\n

1. Introducere: un dialog privind concilierea \u00een dreptul civil al UE\/215<\/p>\n

2. Concilierea \u00een jurispruden\u021ba privind clauzele abuzive: transparen\u021b\u0103,\u201eelementele esen\u021biale ale pre\u021bului\u201d \u0219i testul caracterului abuziv \/219<\/p>\n

3.Concilierea pentru evitarea \u201eprotec\u021biei excesive\u201d\/ 231<\/p>\n

4.Rolul concilierii \u00een conflicte sociale: drepturi fundamentale versus libert\u0103\u021bi fundamentale?\/ 238<\/p>\n

5. Concluzii\/ 250<\/p>\n

Capitolul 6. Principiul propor\u021bionalit\u0103\u021bii\/ 253<\/p>\n

1. Importan\u021ba principiului propor\u021bionalit\u0103\u021bii pentru dreptul civil al UE: remarci generale\/255<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Proiectul cadrului comun de referin\u021b\u0103 \/264<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eStudiul de fezabilitate\u201d \u0219i proiectul dreptului european comun \u00een materia v\u00e2nz\u0103rii\/275<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Metoda deschis\u0103 de coordonare, convergen\u021ba \u0219i ameliorarealegifer\u0103rii \u00een guvernarea reflexiv\u0103 privind contractul \u00een UE\/296<\/p>\n

5. Principiul \u201epropor\u021bionalit\u0103\u021bii pozitive\u201d \u00een legisla\u021bia civil\u0103 a UE: dou\u0103 exemple \/300<\/p>\n

6. Concluzii privind principiul propor\u021bionalit\u0103\u021bii ca instrument de control juridic \u0219i de sus\u021binere a m\u0103surilor UE\/ 309<\/p>\n

Capitolul 7. Un principiu \u00een curs de apari\u021bie privind buna-credin\u021b\u0103 \u0219i interzicerea abuzului de drept? \/310<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anumite ne\u00een\u021belegeri cu privire la buna-credin\u021b\u0103 \u00een dreptulcontractelor: elemente ale unei obliga\u021bii de cooperare loial\u0103 \u00een raporturi contractuale\/312<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Buna-credin\u021b\u0103 \u00een contextul dreptului comercial \/316<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Directiva 93\/13 privind clauzele abuzive \/320<\/p>\n

4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Absen\u021ba unor obliga\u021bii de bun\u0103-credin\u021b\u0103 pentru banc\u0103 \u00een privin\u021baserviciilor financiare \u00eentre comerciant \u0219i consumator\/330<\/p>\n

5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eCo-responsabilitatea\u201d ca obliga\u021bie indirect\u0103 de bun\u0103-credin\u021b\u0103: o serie de exemple \/333<\/p>\n

6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Elemente ale bunei-credin\u021be \u00een ini\u021biative recente f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie \/338<\/p>\n

7.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pertinen\u021ba articolului 54 din cart\u0103 pentru un concept al UE privind abuzul de drept?\/ 341<\/p>\n

8. Concluzii: buna-credin\u021b\u0103 \u00een mi\u0219care?\/ 347<\/p>\n

Rezumat: \u0219apte teze \u0219i o concluzie \/ 349<\/p>\n

Index \/ 352
\nDespre autor<\/strong>
\nNorbert Reich<\/strong><\/p>\n

Norbert Reich, nascut la 9.9.1937 la Berlin, este profesor (emerit) de drept comparat si drept economic al UE la Universitatea din Bremen.<\/p>\n

La Universitatea din University of Frankfurt pe Main, el a obtinut titlul de Dr. Iur. in 1966, iar in 1972 doctoratul de stat (Habilitation) cu titlul \u201eSozialismus und Zivilrecht\u201d.<\/p>\n

In anul 2000 a primit titlul de Dr. h.c. de la Universitatea din Helsinki.<\/p>\n

El a desfasurat studii in drept si stiinte politice la Frankfurt (Germania), Geneva (Elvetia), Georgetown University, Washington DC (SUA) 1964-1965, precum si la Universitatea Lomonosov de la Moscova, 1968-1972.<\/p>\n

Cariera sa include posturi de profesor titular la Hochschule f\u00fcr Wirtschaft und Politik, Hamburg (1972-1978); profesor titular (1978-1982) si decan (1979-1981) la Facultatea de Drept II Hamburg; director al Zentrum f\u00fcr Europ\u00e4ische Rechtspolitik, Universitatea din Bremen (1982-1991); decan al Facultatii de Drept din Bremen (1995\/6) si profesor pana la pensionarea sa in 2005.<\/p>\n

Intre 2001-2004 a fost al Riga Graduate School of Law.
\nIn plus, Norbert Reich a fost profesor invitat la Stanford Law School (1982); Universit\u00e9 de Montpellier (1984), Sydney Law School (1991); Universit\u00e9 de Fribourg (1997), Universit\u00e4t Luzern\/ambele in Elvetia (2006-2009), Tartu (2006-2008), Vilnius (Lituania 2008), Louvain (Belgium 2008), Braudel Senior Research Fellow, EUI Florenta (2009), Groningen (2013\/14).<\/p>\n

El a fost presedinte al ELFA (European Law Faculties Association) intre 2000-2002, precum si al IACCL (International Academy of Commercial and Consumer Law) intre 2000-2002.<\/p>\n

Domeniile sale de cercetare actuale includ drepturile cetatenilor si libera circulatie in UE si in tarile candidate, drept comparat economic si dreptul UE in domeniile concurentei si protectiei consumatorilor.
\nNorbert Reich este autorul unui mare numar de publicatii, printre care: B\u00fcrgerrechte in der Europ\u00e4ischen Union (Drepturi civile in UE, 1999); Understanding EU Law; ed. a 2-a 2005 (ed. a 3-a in curs de aparitie in 2014); Understanding EU Consumer Law (impreuna cu Hans Micklitz, Peter Rott si Klaus Tonner), 2009, 2013 – ed. a 2-a; Individueller und kollektiver Verbraucherschutz in der EU (2012). General Principles of EU Civil Law, 2014.<\/p>\n

Peste 400 de contributii in periodice de drept.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,80],"tags":[],"class_list":["post-1312","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-proiecteprojects","category-traduceri-europene"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1312"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1312"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1312\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1316,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1312\/revisions\/1316"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.ardae.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}